daca uiti..te ratacesti........

3 May 2008

versuri pierdute,fara sens aparent.......

Te-am inchis in temnite intunecate
si-am aruncat cheia,
de astazi,nu te mai vreau...
sufletul mi-a plecat
de astazi nu mai am nevoie de el...
si nu mai tresar...
si nu mai sufar....
de azi!
imi spun......
si-mi voi spala mainile murdare
de atata durere.....si suferinta se va scurge...
de azi sunt curata,fara voi
voi traii;
neagra umbra
fara zambet,pedepsita de soare
si prietena cu norii.....
de azi au parasit-o toti si toate...
negre ganduri au cuprins-o
aude umbre si vede cuvinte agatate...
el pleaca,pe ea o doare....
inger cazut,murdar....
sufera..stelele i-au cazut,
aripile ii sunt obosite si nu mai stie sa zboare
a uitat si o doare...
ar striga spre cer,
dar portile-s inchise si calea e uitata...
pasii ii sunt grei.....se apleaca obosita si moare.......
va traii in vise...acolo nimeni nu o poate atinge,
nu plange si nu sufera.......
sunt o umbra..translucida,
stinghera si naruita.....
lacrimi cad si nu mai doare
numai sufletul imi moare
umbre vin si-mi cer iertare....
am pacate capitale
zbier!!!
si spun ca nu ma doare.....
suflet destramat,pierdut
pleci departe,te-am vazut
ma desprind usor de lume,
si durerea are-un nume.....
cu tristetea umbla-n noapte
am pierdut si nu-s de vina
sunt copila nu crestina.....
Salveaza-ma!
si totusi lasa-ma aici,
printre stanci
schimba-ma dar,
lasa-ma tot asa cum sunt
umana si sensibila
plina de vicii si de toti si toate,
daruieste-mi speranta
fa-ma sa mai cred...
pe autostrada spre iad nu-s opriri....
si ma grabesc se pare...
spre smoala si focul mare......

confesiunile unei copile certate cu zanele

de cand ma stiu am fost altfel,receptiva la durerea celorlalti....ca un burete....emotiva,visatoare,naiva,....nu ma plang.....am fost fericita ajutandu-i pe ceilalti,fara sa-mi pese de altceva....
e tarziu,am dormit cam mult azi,cred ca de vina e singuratatea...sau plictiserala....nu vreau sa ma victimizez,dar poate ca am lasat de prea multe ori....cam mult de la mine.in final nu m-am ales cu nimic....doar cu amintiri placute sau nu...
nu stiu cum se face,intotdeauna am cautat binele acela absolut in tot si toate,si am facut si bune si rele,dar niciodata nu am incetat sa sper in mai bine......
am dat cu piciorul unor lucruri stabile pentru vise si iluzii desarte....niciodata nu am apreciat lucrurile bune,si am vrut mai mult de la mine...m-am suprasolicitat.Mama spune ca sunt o nemultumita si o incapatanata......si ca nu-i bine....visele nu tin de foame.....iar de idealuri nici nu poate fii vorba.....trebuiesc starpite din fasa......
si observ cu durere ca nici sinceritatea nu ma ajuta...adica...degeaba sunt sincera daca cei din jurul meu se simt ofensati,de aproape tot ceea ce fac sau spun.
degeaba ma lupt cu societatea......si tot degeaba incerc sa fiu perfecta pentru toti ceilalti mai putin pentru mine...
mai devreme am scris despre natura si despre decizii,ei bine.....m-am decis sa incetez lupta asta inutila cu LUMEA.chiar nu ar trebui sa-mi pese daca ea ma accepta sau nu...eu sunt eu,si nu vreau sa ma schimb pentru nimeni
cui nu-i convine sa ma ignore,sunt invatata cu asta.......
sunt si raman o romantica incurabila si vulnerabila doar in fata sentimentelor....in rest raman ancorata puternic aici pe pamant.....si gandesc si sunt capabila sa iau decizii si sa le respect.....
asa ca............raman asa cum sunt.......

rupturi.......

am vazut ruine
casa parasita si arsa
si natura.......verde si vie,si pe tine..parte din mine
pereti fara rost,caramizi sparte,
ce bine! aici ma daram si eu..
si tot aici las o parte din mine,
ascunsa printre ruine si copaci singuratici
aici te las,parte din mine...
aici te las pe tine,de mult m-ai alungat
refugiu daramat......
ma voi spala de pacate,stiu bine....
nu ma mai daram cu pietre!
aici te las pe tine......partea mea,din mine......

in vino veritas.....

Primul meu blog....... Am ales sa scriu despre efectele nocive sau nu ale alcoolului. nu stiu inca sigur daca e alcolul de vina sau doar sentimente reprimate care isi fac simtita prezenta in momentul in care constientul ameteste,oarecum....si se lasa purtat...si nu-i mai pasa...... inchipuiti-va ca sunteti intr-un loc care pare rupt dintr-un film.....case parasite pe jumatate arse.....si natura....copaci,stanci...munte.......si linistea pe care toata lumea o cauta la un moment dat. si ajungi acolo si-ti propui sa te relaxezi si sa gandesti,clar limpede sa incerci sa iei decizii.......apoi iti spui ca daca bei ceva,nu o sa-ti afecteze moralul si ai sa gandesti la fel.....gresit! incepi sa gandesti fara perdea si cu adevarat..sa despici firul in patru atunci hotarasti sa iei decizii care poate iti vor schimba oarecum viata..... si totusi....... senzatiile se maresc si cresc in intensitate,si gandesti si totusi nu te poti opune...nu poti rezista si musti cu ardoare din fructul oprit....... aici vroiam de fapt sa ajung..... ce faci dupa ce efectele trec...si totul ti se pare un vis...... ai sa ai pareri de rau,sau ai sa accepti realitatea si sa iti asumi responsabilitatea pentru faptele savarsite?? of iar aberez.....bun revin data viitoare am sa-mi aleg o tema interesanta..promit