azi....nu....

azi,nu vom face dragoste, avem inimile invelite in foite de staniol.... vom sta linistiti si vom citi povesti... poate chiar vom scrie..... si povestea noastra, vom privi lumea peste umeri, fara sa ne iubim, vom tacea privind fara sa ne atingem..... fara sa ne spunem nimic...... azi nu vom face dragoste... vom scrie povesti cu final fericit......

poveste....

a fost odata,o fetita pe care nu o iubea nimeni... dar ea nu se vaita niciodata, nu avea forta sa scoata din pieptul ei,un oftat... asa treceau zilele,cam la fel fetita se simtea vinovata, dar era frumoasa tare copilaria, mai ales cand lacrimile se uscau si rasarea bucuria.... i-a trecut prin cap,sa se piteasca in dulap.... acolo a petrecut clipe minunate a invatat sa se simta cea mai iubita. si,ca sa fie o poveste adevarata, a nascocit,pentru dragoste atatea cuvinte.... cate nici povestitorii toti la un loc nu o sa aiba,vre odata-n minte.....

stradutza sufletului.....

nu.... n-am mai trecut de mult pe straduta pietruita cu mainile mele.... adunam cu poala mormane de pietre... sa am de zidit....spuneam dar nu ma pricepeam sa tin zidurile in picioare....... atunci am hotarat sa pietruiesc mai intai cararea.... apoivoi ridica zidurile, voi avea si eu STRADUTA MEA!!! am ziduri semete protectoare de-o parte si de alta a sufletului .......... nu!!! n-am mai trecut de mult pe straduta mea, pietruita cu mainile mele......

visul...........

imi trag sufletul si privesc in urma... apoi,continui goana se intinde cat vad cu ochii o umbra imensa si adanca.... care se preschimba in intuneric coplesitor, acum fuga mea e vis, ramane doar un gand, ce striga de durere, si nimeni nu il stie, nimeni nu il vede, plansul aude gandul si se sperie si tace.... dar plansul se inteteste si ploua-n realitate.... stropi de ploaie, un gand si-un vis... eu ma dus acum, multumescu-tie totusi tie....... ca ai scris povestea-n mine........... cea din urma de iubire...............

.....

te las astazi, ramai cu intrebarile... asa e cel mai bine, pentru mine,dar si pentru tine.. (nu-s egoista) nu vreau sa mai cersesc iubire, pe strazile pustii si reci... unde m-ai parasit... nu mai vreau... m-am saturat sa plang la usa ta...... ramai cu intrebarile, te las astazi.......

clipe sfasiate....

sunt vinovata ca cerul plange,

traiesc in doua lumi paralele, visez si sufar deopotriva, castelul de nisip s-a topit, frumosul s-a stins, nu mai e iubire.... analizez si scanez, sunt usoara ca un fulg si zbor... incet aripile-mi sunt de plumb, cad si ma ranesc..... nu mai sper....incerc usor sa ma ridic...dar fiecare lacrima,ma face de piatra..... si ma tine legata de-asfalt privesc de jos,si zbier ca vreau inapoi.... e tarziu..si-s obosita... am fost fericita,o clipa..... si am incercat sa o intind la infinit.... am crezut ca doar asa, ma vei vedea, nu! sunt invizibila pentru tine..... odata cu mine,au cazut mastile.... s-au spart strident de-asfalt le-adun,si-ncerc sa fac doar una.... mii de bucati lipite..... vor forma noua masca... si zidul...... pot dormii linistita, acum am masca si-am ridicat cu greu... Zidul......

oboseala

am obosit sa ma hranesc cu lumina creata de filosofi.... am obosit... suflet de inger.... te vreau doar pe tine.... pur si simplu... exact asa cum au fost si sufletele noastre... la inceputuri... pure si simple..... de ce trebuie intotdeauna sa privim, Apus sau Est cand in inimi sunt ascunse cutezari de Everest?¿ sa nu facem ca trecutul sa ne fie hop, ci punte!! spune-mi ai sa fii acolo?¿