eu....
deschisa de mangaierea subtire
a unui strop de culoare...
pierduta cand a fost atinsa
astfel povestile nescrise,
ajung vise,in baloane de sapun,
albastro-albe-roz-transparente,
chemate de Niciunde in lumea lui Priveste
las doar mana intinsa spre viata....sa ma cuprinda.....
ma lovesc apoi de ea,ca de-un zid....
cu nehotarare falsa de ducesa,
si-un dor de duca fara adresa.....
singura traire-n amintiri antume....
va ramane totusi doar ea.....iubirea...
cresc copaci roz,in groapa de gunoi....
ca o tigara doarme totul,
in asteptarea mortilor......
in asteptarea unui inel de planeta.....
am crezut ca-mi gasesc
visul de-a iubii...o clipa doar..
dar vad c-am ratacit pasul,
printre rime,in zadar,
litere adunate-n slove
am imperecheat sperand
sa traiesc iubind! dar vorbe,
vorbe goale zboara-n vant....
nu mai am acum cuvinte,
glasul mut acuma tace...
visul nu ma mai alinta...
si iubirea....
zace moarta.......
No comments:
Post a Comment