culori

ma imbrac in alb, cand sufletu-mi-e negru... port culori, dar plang pe dinauntru, imi scot masca si pot fii zarita (mi-e frica) putine sunt clipele in care ma simt implinita.... si tot mai rar sunt fericita.... asa sunt eu...un monstru cu chip de copil, cu ochi ce-ascund secrete, si vise-ncatusate... ganduri efemere..... m-am trezit abandonata... uitata,aruncata...... nestiuta,neinteleasa.... ascunsa.... nu vreau sa fiu vazuta... lumina ma dezvaluie... iar eu nu vreau sa mai incep.....